DUMNEZEU E FERICIT PE LÂNGĂ NOI (REVĂZUT)
Şi universul și Dumnezeu care L-a făcut, există datorită unor tuburi. Fără aceste tuburi universul ar fi perfect inutil iar Dumnezeu ar fi cel puțin inoportun ori neputincios și conştientizând acest trist destin s-ar retrage bătrân să sfârşească la pensie în singurătate și decrepitudine într-un azil cosmic. Dar noroc că există aceste tuburi care-i dau Lui Dumnezeu rost, putere, vigoare și utilitate... În genialitatea Sa, expert în supravieţuire, Bear Grylls fiind un ageamiu pe lângă El, Dumnezeu și-a creat aceste tuburi ca dispozitive bune pentru subzistat în condiţiile vitrege din univers. Niciodată nu se vor termina aceste tuburi, vor veni potoape și extincţii în masă dispuse regulat de Dumnezeu dar aceste tuburi se regenerează constant de-a lungul erelor și veacurilor astfel încât Dumnezeu se foloseşte de ele strălucit în geniala Sa supravieţuire și guvernează tot universul cu dibăcie și vigoare... În comparaţie cu Dumnezeu ce suntem noi oamenii? Fiecare, și eu şi tu ne chinuim sărmani să gestionăm cele câteva tuburi de a căror bună funcţionare depinde viața noastră, a universului și prosperitatea Lui Dumnezeu. Aceste tuburi sunt : tubul nostru respirator, cel digestiv, cel circulator cu colesterolul preferabil sub 200 și tuburile sexuale de înmulţire ale noastre, ale oamenilor, creația preferată a Lui Dumnezeu. Dacă toate aceste tuburi ale noastre funcţionează bine atunci noi suntem sănătoşi, universul există şi Dumnezeu e mai sănătos, optimist și exuberant ca oricând în planurile Sale care au astfel o motivație. În schimb oamenii, în inconştienţa lor și-au pervertit și îmbolnăvit aceste tuburi, și cel respirator, prin deprinderea fumatului, și cel digestiv și circulator prin mâncatul grăsimilor și depunerea ateromului în vene, și cel reproductiv prin practicarea artei amorului, artă de care Dumnezeu n-a pomenit niciodată în învăţăturile Sale Sfinte dacă vrei să rămâi sănătos cum a rânduit Creatorul. Prin urmare, întrecându-se cu gluma și cu ereziile și ieşind din litera strictă a Cărții Sfinte prin fantezii, eresuri şi visuri omul s-a ratat complet pricinuindu-i Lui Dumnezeu mari neajunsuri, supărări şi incomodităţi ca nişte copii prea răzgâiați disperându-şi părinţii prin pocinoagele lor. În loc să fi stat locului ne-am pus să visam, să visăm amor iar cu tuburile noastre reproductive să croşetăm și imaginăm senzaţii şi plăceri excitând aceste tuburi până la tulburătoare orgasme. Au se simte mai fericit Dumnezeu cu aceste deprinderi private sexuale ale noastre care nu sunt propuse omului în nici o Carte Sfântă, ba încă sunt interzise...? A face dragoste nu-i un termen propus de Dumnezeu, nici a face sex, ambele variante îi produc frisoane de scârbă Domnului. Degeaba au uns oamenii sexul total și pasional cu poleiala romantismului si tandreţei, degeaba au diversificat oamenii arta amorului în varianta heterosexuală ori homosexuală și prin deprinderi și nevoi subiective și particulare cum ar fi masturbarea, orgiile ori sexul total și cel în grup cum ar fi cel între swingeri, toate acestea, tot ce ține de pasiune și voluptate a simțurilor cărnii tot sodomii se numesc în optica intransigentă a Domnului iar pentru aceasta, scârba şi intransigenţa Lui Dumnezeu rămâne neînduplecată şi tot păcate se numesc toate, de la primul sărut nevinovat al adolescentei de 15 ani, care spre surpriza ei se umezește de plăcere, și continuând cu rafinamentele erotice ce le capătă la 25 de ani. În van poezii şi visuri de dragoste şi amor după care sunt ahtiaţi oamenii, toate culminează prin dorinţa stimulării organelor sexuale până la ejaculare în tuburile sexuale de care vorbeam. Dumnezeu a zis doar să ne înmulţim dându-ne ejacularea și tuburile sexuale doar pentru asta, pentru montă, pentru coit. Noi îl albim pe Dumnezeu de necaz juisând, făcând dragoste, ejaculând de plăcere în prezervative ori înşelând fecundarea cu anticoncepţionale, pervertindu-ne tuburile sexuale de care vorbeam căruia Lui Dumnezeu i-ar fi plăcut să le fi folosit doar pentru călărire, pentru acuplare şi înmulţire ca necuvântătoarele. Nici o bază n-are Dumnezeu în noi pentru că una a spus El în Cărțile Sfinte să facem, iar noi am şuntat şi fentat preceptele Sale cu visuri de dragoste și fantezii care să mai coloreze şi îndulcească amarul de viaţă de ne-a fost aruncat în silă spre uz de la izgonirea din Rai. Eu nu știu de ce-i supărat Dumnezeu pe noi. Pentru că doar astfel, mângâindu-ne simțurile, omeneşte, putem a mai răbda corvoada austerităţii în penitenciarul de viaţă de la alungarea strămoşilor noştri din Rai. Prin tubul digestiv spun sfinţii părinţi că e păcat să trecem alcool. Nici măcar o picătură cum evită penticostalii virtuoși perfecți ai credinței. Alcoolul ne e duşman. Noroc că vine Dumnezeu şi spune că trebuie să ne iubim duşmanii ca pe noi înşine. Stareţa Elena Gâtlan a născut două fetiţe gemene. Intrând la 17 ani în mănăstire a mai rezistat 22 de ani de abstinenţă în ascultare de poruncile Domnului, umezindu-se și masturbându-se odată pe lună în mare secret în privata mănăstirii. Într-o zi, la 39 de ani n-a mai rezistat, a făcut dragoste cu un mirean, lucrător la lucrările mănăstirii, ori a făcut sex, poate n-a pus suflet ci doar și-a potolit simțurile cărnii, și-a potolit instinctul sexual dat de Domnul. La Dumnezeu oricum nu contează, păcatul e acelaşi. De ce s-o fi supărând Dumnezeu pe neputinţele noastre când de le mai îndulcim puţin asta tot spre folosul Lui este...? Căci a trăi strict în austeritatea cazonă a pravilelor Lui Dumnezeu e uman imposibil, e o neviaţă utilă nimănui, nici nouă, nici Domnului. Căci Dumnezeu are nevoie de oameni vii şi sănătoşi pentru a prospera. Un om mort nu e o soluție pentru Dumnezeu. Pentru că departe de-a fi un câştig pentru Rai, toţi oamenii de-ar muri subit în niscai apocalipse şi potoape puse pe seama blândului Dumnezeu, acesta ar rămâne deodată singur, numai cu duhurile sterile ale Raiului de care probabil s-a plictisit de-o veșnicie chiar dacă din delicateţe n-o spune. Deodată singur Dumnezeu umblând pe uliţele goale ale pământului, căutând să mai ajute pe cineva la necaz, să mai povăţuiască pe cineva, să mai îndrepte ori mântuiască un păcătos... Dumnezeu trist, umblând pe pământ după nici țipenie de om. Ce Dumnezeu, nu vedeţi că Dumnezeu a lăsat baltă aproape toate treburile din univers, a lăsat sori, galaxii și găuri negre de izbeliște şi s-a specializat doar cu noi oamenii și fasoanele noastre, făcând cu noi ce ştie el mai bine, făcând din noi o pasiune? Ori ne scapă de cancer prin efectul placebo dacă mergem la Catedrala Speranței de pe șoseaua Fundeni din București vis-a-vis de fostul supermarket XXL, ori ne bagă cancerul în oase atunci când ne plăcea mai mult viața... Prin urmare sunt sigur că Dumnezeu nu ne va omorî niciodată prea crunt și pe toţi. Pentru că s-a obişnuit cu noi. Suntem preocuparea Sa predilectă. Singur în univers și fără oameni, Dumnezeu ar înnebuni de singurătate și urât... Are nevoie de noi aici pe pământ o veșnicie pentru a-şi valida obiectul muncii Sale, oamenii cu păcatele lor și tuburile lor din organism de sănătatea cărora Dumnezeu depinde căci rugăciunile noastre vin din corpuri relativ sănătoase, fără tuburi defecte... Deci relaxaţi-vă prieteni, cred că adulmecaţi că iadul şi Satana sunt niște cacealmale. Semănăm cu Dumnezeu, doar El a spus-o... Deci liniștiți-vă, relaxaţi-vă, suntem pe mâini bune, cu toate aşazisele păcate ale noastre... Ruşine mincinoşilor care îl cred pe Dumnezeu sever și inuman, rușine obscurantiştilor religioși şi laudă Lui Dumnezeu oriunde ar fi El...!
Şi universul și Dumnezeu care L-a făcut, există datorită unor tuburi. Fără aceste tuburi universul ar fi perfect inutil iar Dumnezeu ar fi cel puțin inoportun ori neputincios și conştientizând acest trist destin s-ar retrage bătrân să sfârşească la pensie în singurătate și decrepitudine într-un azil cosmic. Dar noroc că există aceste tuburi care-i dau Lui Dumnezeu rost, putere, vigoare și utilitate... În genialitatea Sa, expert în supravieţuire, Bear Grylls fiind un ageamiu pe lângă El, Dumnezeu și-a creat aceste tuburi ca dispozitive bune pentru subzistat în condiţiile vitrege din univers. Niciodată nu se vor termina aceste tuburi, vor veni potoape și extincţii în masă dispuse regulat de Dumnezeu dar aceste tuburi se regenerează constant de-a lungul erelor și veacurilor astfel încât Dumnezeu se foloseşte de ele strălucit în geniala Sa supravieţuire și guvernează tot universul cu dibăcie și vigoare... În comparaţie cu Dumnezeu ce suntem noi oamenii? Fiecare, și eu şi tu ne chinuim sărmani să gestionăm cele câteva tuburi de a căror bună funcţionare depinde viața noastră, a universului și prosperitatea Lui Dumnezeu. Aceste tuburi sunt : tubul nostru respirator, cel digestiv, cel circulator cu colesterolul preferabil sub 200 și tuburile sexuale de înmulţire ale noastre, ale oamenilor, creația preferată a Lui Dumnezeu. Dacă toate aceste tuburi ale noastre funcţionează bine atunci noi suntem sănătoşi, universul există şi Dumnezeu e mai sănătos, optimist și exuberant ca oricând în planurile Sale care au astfel o motivație. În schimb oamenii, în inconştienţa lor și-au pervertit și îmbolnăvit aceste tuburi, și cel respirator, prin deprinderea fumatului, și cel digestiv și circulator prin mâncatul grăsimilor și depunerea ateromului în vene, și cel reproductiv prin practicarea artei amorului, artă de care Dumnezeu n-a pomenit niciodată în învăţăturile Sale Sfinte dacă vrei să rămâi sănătos cum a rânduit Creatorul. Prin urmare, întrecându-se cu gluma și cu ereziile și ieşind din litera strictă a Cărții Sfinte prin fantezii, eresuri şi visuri omul s-a ratat complet pricinuindu-i Lui Dumnezeu mari neajunsuri, supărări şi incomodităţi ca nişte copii prea răzgâiați disperându-şi părinţii prin pocinoagele lor. În loc să fi stat locului ne-am pus să visam, să visăm amor iar cu tuburile noastre reproductive să croşetăm și imaginăm senzaţii şi plăceri excitând aceste tuburi până la tulburătoare orgasme. Au se simte mai fericit Dumnezeu cu aceste deprinderi private sexuale ale noastre care nu sunt propuse omului în nici o Carte Sfântă, ba încă sunt interzise...? A face dragoste nu-i un termen propus de Dumnezeu, nici a face sex, ambele variante îi produc frisoane de scârbă Domnului. Degeaba au uns oamenii sexul total și pasional cu poleiala romantismului si tandreţei, degeaba au diversificat oamenii arta amorului în varianta heterosexuală ori homosexuală și prin deprinderi și nevoi subiective și particulare cum ar fi masturbarea, orgiile ori sexul total și cel în grup cum ar fi cel între swingeri, toate acestea, tot ce ține de pasiune și voluptate a simțurilor cărnii tot sodomii se numesc în optica intransigentă a Domnului iar pentru aceasta, scârba şi intransigenţa Lui Dumnezeu rămâne neînduplecată şi tot păcate se numesc toate, de la primul sărut nevinovat al adolescentei de 15 ani, care spre surpriza ei se umezește de plăcere, și continuând cu rafinamentele erotice ce le capătă la 25 de ani. În van poezii şi visuri de dragoste şi amor după care sunt ahtiaţi oamenii, toate culminează prin dorinţa stimulării organelor sexuale până la ejaculare în tuburile sexuale de care vorbeam. Dumnezeu a zis doar să ne înmulţim dându-ne ejacularea și tuburile sexuale doar pentru asta, pentru montă, pentru coit. Noi îl albim pe Dumnezeu de necaz juisând, făcând dragoste, ejaculând de plăcere în prezervative ori înşelând fecundarea cu anticoncepţionale, pervertindu-ne tuburile sexuale de care vorbeam căruia Lui Dumnezeu i-ar fi plăcut să le fi folosit doar pentru călărire, pentru acuplare şi înmulţire ca necuvântătoarele. Nici o bază n-are Dumnezeu în noi pentru că una a spus El în Cărțile Sfinte să facem, iar noi am şuntat şi fentat preceptele Sale cu visuri de dragoste și fantezii care să mai coloreze şi îndulcească amarul de viaţă de ne-a fost aruncat în silă spre uz de la izgonirea din Rai. Eu nu știu de ce-i supărat Dumnezeu pe noi. Pentru că doar astfel, mângâindu-ne simțurile, omeneşte, putem a mai răbda corvoada austerităţii în penitenciarul de viaţă de la alungarea strămoşilor noştri din Rai. Prin tubul digestiv spun sfinţii părinţi că e păcat să trecem alcool. Nici măcar o picătură cum evită penticostalii virtuoși perfecți ai credinței. Alcoolul ne e duşman. Noroc că vine Dumnezeu şi spune că trebuie să ne iubim duşmanii ca pe noi înşine. Stareţa Elena Gâtlan a născut două fetiţe gemene. Intrând la 17 ani în mănăstire a mai rezistat 22 de ani de abstinenţă în ascultare de poruncile Domnului, umezindu-se și masturbându-se odată pe lună în mare secret în privata mănăstirii. Într-o zi, la 39 de ani n-a mai rezistat, a făcut dragoste cu un mirean, lucrător la lucrările mănăstirii, ori a făcut sex, poate n-a pus suflet ci doar și-a potolit simțurile cărnii, și-a potolit instinctul sexual dat de Domnul. La Dumnezeu oricum nu contează, păcatul e acelaşi. De ce s-o fi supărând Dumnezeu pe neputinţele noastre când de le mai îndulcim puţin asta tot spre folosul Lui este...? Căci a trăi strict în austeritatea cazonă a pravilelor Lui Dumnezeu e uman imposibil, e o neviaţă utilă nimănui, nici nouă, nici Domnului. Căci Dumnezeu are nevoie de oameni vii şi sănătoşi pentru a prospera. Un om mort nu e o soluție pentru Dumnezeu. Pentru că departe de-a fi un câştig pentru Rai, toţi oamenii de-ar muri subit în niscai apocalipse şi potoape puse pe seama blândului Dumnezeu, acesta ar rămâne deodată singur, numai cu duhurile sterile ale Raiului de care probabil s-a plictisit de-o veșnicie chiar dacă din delicateţe n-o spune. Deodată singur Dumnezeu umblând pe uliţele goale ale pământului, căutând să mai ajute pe cineva la necaz, să mai povăţuiască pe cineva, să mai îndrepte ori mântuiască un păcătos... Dumnezeu trist, umblând pe pământ după nici țipenie de om. Ce Dumnezeu, nu vedeţi că Dumnezeu a lăsat baltă aproape toate treburile din univers, a lăsat sori, galaxii și găuri negre de izbeliște şi s-a specializat doar cu noi oamenii și fasoanele noastre, făcând cu noi ce ştie el mai bine, făcând din noi o pasiune? Ori ne scapă de cancer prin efectul placebo dacă mergem la Catedrala Speranței de pe șoseaua Fundeni din București vis-a-vis de fostul supermarket XXL, ori ne bagă cancerul în oase atunci când ne plăcea mai mult viața... Prin urmare sunt sigur că Dumnezeu nu ne va omorî niciodată prea crunt și pe toţi. Pentru că s-a obişnuit cu noi. Suntem preocuparea Sa predilectă. Singur în univers și fără oameni, Dumnezeu ar înnebuni de singurătate și urât... Are nevoie de noi aici pe pământ o veșnicie pentru a-şi valida obiectul muncii Sale, oamenii cu păcatele lor și tuburile lor din organism de sănătatea cărora Dumnezeu depinde căci rugăciunile noastre vin din corpuri relativ sănătoase, fără tuburi defecte... Deci relaxaţi-vă prieteni, cred că adulmecaţi că iadul şi Satana sunt niște cacealmale. Semănăm cu Dumnezeu, doar El a spus-o... Deci liniștiți-vă, relaxaţi-vă, suntem pe mâini bune, cu toate aşazisele păcate ale noastre... Ruşine mincinoşilor care îl cred pe Dumnezeu sever și inuman, rușine obscurantiştilor religioși şi laudă Lui Dumnezeu oriunde ar fi El...!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu