"CÂINE EȘTI, NU DUMNEZEU! ", O REPLICĂ A OLGĂI TUDORACHE ÎNTR-UN FILM ISTORIC

"CÂINE EȘTI, NU DUMNEZEU !", O REPLICĂ A OLGĂI TUDORACHE ÎNTR-UN FILM ISTORIC
Dumnezeu nu există, Iisus nu există, apostolul Pavel nu există decât pentru creștini. Pentru musulmani există Allah, pentru hinduși există Dumnezeul Vishnu. Dacă erai musulman, ori hindus, nu-ți mai păsa de Dumnezeu, Savaot denumit în Biblia creștină, Iehova denumit de martorii lui Iehova, și credeai în Coran, în Allah, care nu-L recunosc sau dezavuează pe Iisus și pe Apostolul Pavel. În materie de religie toți oamenii au dreptul să se înșele cultivând propriile subiectivisme religioase în funcție de religia particulară în care s-au născut. Diferențele între religii și între demiurgii lor, Savaot, Iehova, Vishnu sau Allah irită până la culme rațiunea și răbdarea minții. Nu pot exista mai multe religii, mai mulți Dumnezei în funcție de particularitățile regionale ale neamurilor lumii. Nu numele lor sunt diferite funcție de limbile popoarelor închinătoare. Ci înșiși acești Dumnezei sunt diferiți și potrivnici prin năravuri și moravuri, porniți pe ură și război, așa cum sunt și oamenii și de la care s-au molipsit și oamenii făcându-şi țări cu hotare cu sârmă ghimpată ca să se apere unii de alții de dușmani și Dumnezeii lor. Faptul că există diferențe în conduita religioasă demonstrează că religia e doar un medicament pentru sau împotriva alienării, depinde din ce parte privești, nu o chestiune logică și matematică, în orice caz o chestiune simptomatică și nu una sănătoasă. Ai ocazia să fii sănătos și să nu poți crede în nici un Dumnezeu, dar atunci te îmbolnăvești de ura copiilor Lui Dumnezeu care spun și decretează că dacă nu ești cu ei și Dumnezeul lor ești împotriva lor. Avem dreptul de a ne înșela că suntem aleșii unui Dumnezeu sau altul de conjunctură, funcție de moda religioasă a locului unde te-ai născut. Dumnezeul unic și incontestabil a avut ocazia să se reveleze, arate și prezinte simplu și clar omenirii. Faptul că nu a făcut-o de la Facerea Lumii și a preferat să afunde omenirea în ambiguități religioase contrare demonstrează că Dumnezeu are o problemă, problema identității concrete sau mai degrabă problema inexistenței concrete. Nu-mi imaginez un Dumnezeu calificat și responsabil care să tolereze sau să furnizeze lumii dubii în legătură cu propria legitimitate. Faptul că există aceste dubii și contrareități în materie religioasă descalifică din start ideea nobilă în sine a conduitei religioase. Nu greșim cu nimic dacă suntem egal de înflăcărați religioși ori atei convinși. Plătim tributul și suntem efectul unui Dumnezeu contradictoriu și ineficient, ori iluziei și relativității că L-am descoperit, când însuși El nu va face niciodată nimic, nici un efort spre a risipi dubiul și diferența în concepțiile religioase ale omenirii. Dumnezeu rămâne o idee frumoasă, prea frumoasă ca să fie potențială, clară, limpede și adevărată. Avem dreptul să ne înșelăm în orice, ori că Dumnezeu există, ori că nu. Așa vom muri, fiecare pe limba lui în disprețul și nepăsarea Lui Dumnezeu care n-a făcut nimic de la Facerea Lumii ca să spulbere acest marasm și degringoladă religioasă în care colcăie omenirea întreagă, și tu și eu. Războiul bate la ușă. Este intolerant cum Dumnezeu ar mai putea tolera să se întâmple orori ale războiului cu oameni nevinovați care să plătească din nou cu sânge. Iată de ce în suflet se naște involuntar sila de-a fi contemporan cu Dumnezeu, cu acest zbir și mizantrop al tuturor timpurilor, în schimb foarte inteligent cum stă bine unui Dumnezeu dar total fără de inimă deoarece am văzut execuții în direct cu cuțitul la gât. Dumnezeu era plecat atunci sau tocmai condamna un alt amărât la iad și era ocupat și cu ochiul de la spate să vadă de-o mai greși și altcineva ca să consemneze păcatul cu cerneală roșie în registrul său ? Am văzut pe internet cum se taie gâtul la oameni în direct. Să nu-mi spuneți că Dumnezeu va compensa cu ceva în Rai sângele și moartea condamnatului decapitat. Să nu-mi spuneți că Dumnezeu n-a văzut și că nu putea opri și evita măcelul. Mama condamnatului vă va scuipa în ochi și va privi cerul plin de nori cu ochii umflați de plâns și uzi de lacrimi spunând Nimicului din Cer printre dinți, cu furie și patimă : "Câine ești, nu Dumnezeu !" , ca actrița Olga Tudorache o replică dintr-un film istoric, "Răpirea fecioarelor " când i s-a ucis fiul Hrisante.