Dumnezeu e fericit pe langa noi

Şi Universul si Dumnezeu care l-a facut, există datorita unor tuburi. Fără aceste tuburi universul ar fi perfect inutil iar Dumnezeu ar fi cel putin inoportun si conştientizând acest trist destin s-ar retrage bătrân să sfârşească la pensie in singurătate si decrepitudine intr-un azil. Dar noroc că există aceste tuburi care-i dau Lui Dumnezeu rost, putere, vigoare si utilitate... În genialitatea Sa, expert in supravieţuire, Dumnezeu si-a creat aceste tuburi ca dispozitive bune pentru subzistat in condiţiile vitrege din univers. Niciodata nu se vor termina aceste tuburi, vor veni potoape si extincţii in masă dar aceste tuburi se regenerează constant de-a lungul erelor si veacurilor astfel încât Dumnezeu se foloseşte de ele strălucit in geniala Sa supravieţuire si guvernează tot universul cu dibăcie si vigoare... In comparaţie cu Dumnezeu ce suntem noi oamenii? Fiecare, si eu şi tu ne chinuim sărmani să gestionăm cele cateva tuburi de a căror bună funcţionare depinde viata noastra, a universului si prosperitatea Lui Dumnezeu. Sunt tubul respirator, cel digestiv, cel circulator cu colesterolul preferabil sub 200 si tuburile sexuale de înmulţire. Dacă toate funcţionează bine atunci noi suntem sănătoşi, universul există şi Dumnezeu e mai sănătos, optimist si exuberant ca oricând in planurile Sale. In schimb oamenii, in inconştienţa lor si-au pervertit si îmbolnăvit aceste tuburi, si cel respirator, prin deprinderea fumatului, si cel digestiv si circulator prin mâncatul grăsimilor si depunerea ateromului in vene, si cel reproductiv prin practicarea artei amorului, artă de care Dumnezeu n-a pomenit niciodată în învăţăturile Sale sfinte dacă vrei să rămâi sănătos cum a rânduit Creatorul. Prin urmare, întrecându-se cu gluma si cu ereziile si ieşind din litera strictă a cărţii sfinte prin fantezii, eresuri şi visuri omul s-a ratat complet pricinuindu-I Lui Dumnezeu mari neajunsuri, supărări şi incomoditaţi ca nişte copii prea razgâiaţi disperându-şi părinţii prin pocinoagele lor. In loc să fi stat locului ne-am pus să visam, să visăm amor si cu tuburile noastre reproductive să croşetăm si imaginăm senzaţii şi plăceri excitând aceste tuburi până la tulburatoare orgasme. Au se simte mai fericit Dumnezeu cu aceste deprinderi private ale noastre care nu sunt propuse omului in nici o carte sfanta, ba încă sunt interzise...? A face dragoste nu-i un termen propus de Dumnezeu, nici a face sex, ambele variante îi produc frisoane de scârbă Domnului. Degeaba au uns oamenii sexul total si pasional cu poleiala romantismului si tandreţei, scarba şi intransigenţa Lui Dumnezeu rămâne neînduplecată şi tot sodomii se numesc toate, de la primul sarut nevinovat al adolescentei de 15 ani, continuând cu rafinamentele erotice de la 25 de ani. In van poezii şi visuri de dragoste şi amor după care sunt ahtiaţi oamenii, toate culminează prin dorinţa stimularii organelor sexuale până la ejaculare in tuburile sexuale de care vorbeam. Dumnezeu a zis doar sa ne înmulţim dându-ne ejacularea si tuburile sexuale doar pentru asta. Noi îl albim pe Dumnezeu de necaz juisând, făcând dragoste, ejaculand de plăcere în prezervative ori înşelând fecundarea cu anticoncepţionale, pervertindu-ne tuburile sexuale de care vorbeam căruia Lui Dumnezeu I-ar fi plăcut să le fi folosit doar pentru acuplare şi înmulţire ca necuvântătoarele. Nici o bază n-are Dumnezeu în noi pentru că una a spus El în cărţile sfinte să facem, iar noi am şuntat şi fentat preceptele Sale cu visuri si fantezii care să mai coloreze şi îndulcească amarul de viaţă de ne-a fost aruncat în silă spre uz de la izgonirea din Rai. Eu nu stiu de ce-I supărat Dumnezeu pe noi. Pentru că doar astfel, mângâindu-ne simturile, omeneşte, putem a mai răbda corvoada austerităţii în penitenciarul de viaţă de la alungarea strămoşilor noştri din Rai. Prin tubul digestiv spun sfinţii părinţi că e păcat să trecem alcool. Nici măcar o picătură cum fac penticostalii. Alcoolul ne e duşman. Noroc ca vine Dumnezeu şi spune că trebuie să ne iubim duşmanii ca pe noi înşine. Stareţa Elena Gâtlan a născut două fetiţe gemene. Intrând la 17 ani în mănăstire a rezistat 22 de ani de abstinenţă în ascultare de poruncile Domnului. Intr-o zi a făcut dragoste cu un mirean, ori sex, la Dumnezeu oricum nu contează, păcatul e acelaşi. De ce s-o fi supărând Dumnezeu pe neputinţele noastre când de le mai îndulcim puţin asta tot spre folosul Lui este...? Căci a trăi strict in austeritatea cazonă a pravilelor Lui Dumnezeu e uman imposibil, e o neviaţă utilă nimanui, nici nouă, nici Domnului. Căci Dumnezeu are nevoie de oameni vii şi sănătoşi pentru a prospera .Un om mort nu e o solutie pentru Dumnezeu. Pentru că departe de-a fi un câştig pentru Rai, toţi oamenii de-ar muri subit in niscai apocalipse şi potoape puse pe seama blândului Dumnezeu, acesta ar rămâne deodată singur, numai cu duhurile Raiului de care probabil s-a plictisit de-o vesnicie chiar dacă din delicateţe n-o spune. Deodată singur Dumnezeu umblând pe uliţele goale ale pamantului, căutând să mai ajute pe cineva la necaz, să mai povăţuiască pe cineva, să mai îndrepte ori mântuiască un păcătos... Dumnezeu trist, umblând pe pământ după nici tipenie de om. Ce Dumnezeu, nu vedeţi că Dumnezeu a lăsat baltă aproape toate treburile din univers şi s-a specializat doar cu noi oamenii, făcând cu noi ce ştie el mai bine? Ori ne scapa de cancer prin efectul placebo daca mergem la catedrala sperantei de pe soseaua Fundeni vis-a-vis de fostul supermarket XXL, ori ne baga cancerul in oase atunci cand ne placea mai mult viata... Prin urmare sunt sigur că Dumnezeu nu ne va omorî niciodată prea crunt si pe toţi. Pentru că s-a obişnuit cu noi. Suntem preocuparea Sa predilectă. Singur in univers si fara oameni, Dumnezeu ar innebuni de singuratate si urat... Are nevoie de noi aici pe pamant o vesnicie pentru a-si valida obiectul muncii Sale, oamenii cu pacatele lor... Deci relaxati-va prieteni , cred că adulmecaţi că Iadul şi Satana e-o cacealma. Semănăm cu Dumnezeu, doar El a spus-o ... Relaxaţi-vă, suntem pe mâini bune, cu toate aşazise păcatele noastre... Ruşine mincinoşilor şi laudă Lui Dumnezeu...!