vineri, 16 august 2013

Dac-as fi Dumnezeu pentru o zi...

Ce frumos sa te simti atat de tanar, la 50 de ani...! Eu am atata treaba la varsta asta, nu zic ca peste 4, 5 ani o sa ies la pensie de la condusul trenurilor ca astia nu-ti dau voie mai mult, zic ca ti-ajunge o viata de hurducatura pe liniile facute pe vremea lui Ceausescu... Cand o sa ies la pensie o sa am atata timp si o sa ma angajez; am gasit la fortele de munca un post de Dumnezeu pentru o zi... Nu conteaza, se plateste regeste, chiar si pentru o zi. Caci trebuie sa-I tina locul cineva cand Dumnezeu va pleca la Consfatuirea din cealalta galaxie, Andromeda, in legatura cu soarta fiintelor vii din Univers. S-ar parea ca ne-asteapta o soarta mai buna, ca muritorii s-au pus de razmerita prin Univers si Zeii s-au gandit putin sa ne schimbe soarta amara de 7000 de ani de cand Domnul s-a murdarit pe maini si a suflat duh de viata peste un bot de glod din pustiul drumurilor de tara... Cand va fi Dumnezeu plecat, vreau si eu sa vad, cum o fi sa fii Dumnezeu pentru o zi...! N-as face multe ca n-as avea timp, va dati seama... As lua asa la intamplare si as desfiinta inmormantarile... Gata cu panarama asta scarboasta... Gata cu mortul cazut pe capul rudelor disperate... Mortul va fi inmormantat de Dumnezeu, va fi catapultat in spatiul interstelar unde este atata loc, ca sa nu mai trebuiasca sa stai 3 zile teapan vara in caldurile de foc in sicriu, lucru inutil si scarbos de altminteri, si sa nu te mai bage viermilor in pamant, o soarta mult mai simpatica fiind sa plutesti, mort si inmormantat cu manuta lui Dumnezeu, in deriva printre astre prin Univers, teapan si inghetat. Si apoi daca mi-ar mai ramane timp pana sa vina Dumnezeu, as invia putin pe Iuliu Maniu si pe toti cei ucisi in inchisorile politice, sa stea putin de vorba la o bere cu tortionarii lor, sa vedem ce si-or spune. Nu cred ca va ramane nici un tortionar fara sa i se arunce halba de bere in fata si-un scuipat drept in gura cum faceau ei punandu-i pe detinuti sa se scuipe in gura unul pe altul si sa se loveasca peste obraz cu pumnii, cu bata... Toate astea s-au intamplat pe timpul Guvernarii Savaot, ca asa am inteles ca-L cheama pe Domnul. Chiar sa nu fi clipit un pic Dumnezeu din Jiltul sau, picior peste picior, servindu-Si Dulceata de trandafiri cu paharul brumat de apa de izvor, vazand ororile ce le-ar fi putut opri cu un singur click...? Daca n-a facut-o as incerca s-o fac eu, retroactiv, sa vad ce-as putea repara si indrepta dac-as fi Dumnezeu pentru o zi...

Niciun comentariu: