HAI LA SCLAVI DE VÂNZARE !

HAI LA SCLAVI DE VÂNZARE
Frumoase mai sunt... Roșii, albastre, galbene, violet, în buchete sau în glastre, stropite de florărese ca să arate proaspete, milioane de ghiocei, trandafiri, zambile, frezii, crini, orhidee, garoafe stau pe tarabe tăiate, legate frumos în buchete , cu ornamente, unora li se dă E-uri ca nouă, de nici nu mai au nevoie de apă..., au prins la capăt un tub cu ceva chimic și otrăvitor care le hrănește..., să fie gata de vânzare pentru noi, pentru vanităţile noastre... Nimeni nu știe cât plâng florile..., ca sclavii aduși cu de-a sila la târgul de sclavi... Nimeni nu i-a întrebat pe ghiocei dacă nu se simțeau mai bine în pădure crescând liberi printre zăpezile primăverii... Și pe net... o grămadă de flori... Ele par că râd, care de care mai exotice și viu colorate, dăruite virtual de prieteni prin mesaje... Nimeni nu știe că toate florile plâng cu lacrimi de dragoste..., de dragoste nemângâiată..., cu atât mai amară și nemângâiată cu cât suntem noi mai fericiți luându-le în sclavie pe doi lei... De 1 Martie nici unei femei nu trebuie să-i dai nici o floare... E prea puțin. Ori îi dai tot câmpul sau toată grădina, ori nimic... Acum înțelegeți de ce... Mai fericit sunt să știu florile libere, că pot fi lăsate în pace, acolo în pamantul lor din pădure să se bucure de viață, de dragoste..., decât să mă bucur de ieftina vanitate a dragilor mei prieteni care fără să știe și fără să vrea sunt nedrepți și cruzi cu florile... Toți vor flori... Nimeni habar n-are că de-ai tăiat o floare sau un om de la locul unde radia de mângâierea dragostei, ai ucis-o pe loc, ai transformat-o în sclav de vânzare care râde în buchet cu lacrimi nevăzute, neștiute de tristețe... De aceea, ce pot să spun acum prietenilor si cunoscuților, dragilor mei decat La Multi Ani de 1 Martie, de 8 Martie și de toate zilele vieții lor...!!! Și toate florile din lume să le aduc lor la picioare dacă lor în vanitatea lor asta le place...