137) CEI MAI DEȘTEPȚI DINTRE PROȘTI SAU CONSOLARE PENTRU PROSTIA CONȘTIENTIZATĂ

137) CEI MAI DEȘTEPȚI DINTRE PROȘTI SAU CONSOLARE PENTRU PROSTIA CONȘTIENTIZATĂ

  Fiecare dintre noi este prost în felul lui. Nu-i o rușine asta.  Câți pumni nu ți-a venit să-ți dai în bot singur când știi câte ai pierdut în viață din cauza prostiei !? De ce să disprețuim prostia ? Suntem copiii ei și pe parcurs ne-am mai destupat la minte și-am uitat de părinți ! Nu prostia e de acuzat în viață, ci faptul de-a fi rău la mațe, criminal, lepră, jeg odios fără caracter. Slavă Domnului că noi nu suntem răi ! Suntem buni la suflet, pașnici și cuminți. Ce dacă suntem niște proști care-am fost și am umplut pământul și azi am evoluat în bine ? Suntem doar prostuți. Adică simpatici. Suntem dulci. Unii oameni ne iubesc așa. Și noi pe ei așijderi. Viața-i atât de frumoasă astfel... Nu-i o virtute să fii prea deștept, să fii genial și să ți se ardă neuronii, să facă scurtcircuit, să se strice cum se zice. Noi suntem proști și săraci. Și vom trăi mult. Dar lumea de fapt nu-i a noastră. E-a celor puțini și deștepți care ce să facă cu deșteptăciunea lor ? Fac și ei bani. Și vor muri repede cu tot cu banii lor. Sâc ! Nu că-i fac, deștepții, banii la clanța ușii, căci banii nu-s de făcut. Ei sunt de redistribuit : din buzunarul celor mulți și proști, în buzunarul celor puțini și deștepți. Asta-i regula și circuitul banilor în natură care spune că proștii dau banii, deștepții numai îi iau. Că tot trebuia să-i ia cineva fiind prea mulți și fără gură să strige că vor la cei săraci. Banii nu vor la săraci căci nu se simt bine la ei când banii fug de pe săraci ca apa de pe gâscă. Se duc banii la bogați care au un fel de arici de bani și astfel banii stau fericiți și mulțumiți la ei,  la bogați. Dar vine atunci consolarea, învățătura liturgică și ne mângâie pe cei proști dar mulți și ne spune că Raiul e al celor proști dar mulți. Glumesc bineînțeles apropo de proști. Căci noi nu suntem chiar atât de proști, chiar dacă suntem furați de bani de deștepți care sunt atât de deștepți încât fac și legi pentru asta. Legi pentru luarea a o parte din banii proștilor. Cu ce să trăiască și țara asta ? Unii și-au dat viața acum 70 de ani pentru pădurile tăiate azi și țara fără industrie și flotă, fără nimic. Noi nu putem să renunțăm la o parte din bani din patriotism și din muncă voluntară ? Ca să aibă primăriile bani la buget să-şi cumpere mașini noi și monteze purificatoare de apă cu osmoză inversă, să nu se îmbolnăvească deștepții din primării, să bea apă pură, strecurată, nu ca nea Neculai care bea apă de canal dintr-o cratiță după ce s-a lăsat rugina la fund. Ar mai fi multe de spus despre proști. Sunt tot felul de proşti : proşti sadea, prostuți, proşti făcuți grămadă. Noi nu suntem printre ei și ne bucurăm că am scăpat. Căci persoanele de față se exclud. Bine că măcar noi avem minima decență de a ne crede cei mai deștepți dintre proști ! Asta face toată diferența și dă tot tâlcul poveștii. Dar chiar și așa, eu unul, cel puțin în privința mea nu am decât revelația și consolarea să constat sincer și lucid că nu sunt decât suma tuturor prostiilor pe care le-am făcut o viață. Și a ratărilor și eșecurilor care poartă numele meu. Ei și ? Toți simt așa, că recunosc sau nu. Cineva tot ne iubește cu asta sau fără asta. E singura amăgire prin care poți să fii cât decât fericit, liniștit și o țâră mulțumit cu cât ai, adică de fapt cu cât ți-ai dat singur, că de noroc nu poate fi vorba când ăsta știm că şi-l face omul cu mâna lui, sau nu. Plânsul nostru de disperare e de fapt nepriceperea de a fi agricultori și a altoi floarea exotică a norocului pe ramurile răchitei noastre care nu face micşunele și nici plopul pere că nu ne-am priceput noi să altoim, nu că nu se putea. Ba se putea ! Ceva însă ne-a oprit de-a fi prea deștepți și a profita imoral de atuurile deșteptăciunii și inteligenței de cele mai multe ori malefice. "Salutări din Cuba sărakilor !" e urarea pe care un fost politician de marcă, inteligent, normal, ne-o trimite cu drag din concediul de lux în Cuba plătit din banii de bugetar. Sau din pensia specială și atunci se explică de unde are bani. Deștept tipul, nu ? Opincile noastre nu vor călca niciodată pe acolo. De ce ? De proști. Bine că măcar știm că suntem proști. Tot e ceva.