22) ACADEMIA VIRGINELOR DISPERATE
1) Nu avem cum face comentarii ultime asupra stării fetelor virgine fără a cădea în ridicol și inadecvare pentru că virginitatea e o stare relativă și necunoscută, nedescoperită, ca un fenomen, ca o materie de studiu încă neadunată și neteoretizată de nici un savant în nici o știință, în nici o teorie, ca să te mire și pasioneze studiind despre ea cum te miră teoria relativității a lui Einstein.
2) De aceea putem doar să ne dăm cu presupusul și să spunem că până la o vârstă virginele tot o mai duc cum o mai duc dar de la o vârstă încolo totul se schimbă în sufletul lor și mai ales în trupul lor în furtuni mici apoi tornade devastatoare încât nu ai cum să nu te întrebi ultimativ : Ce sunt virginele de fapt ? Trăim bine mersi pe lângă ele, nu știm mai nimic despre ele, așa cum știm chiar mai multe despre lună și stele decât cele mai mari taine ale adâncurilor mărilor și oceanelor. Putem încerca să facem o călătorie în adâncurile acestei stări a fetelor virgine cum am porni o expediție cu batiscaful în Groapa Marianelor și poate așa vom înțelege ce este cu fetele virgine și cum devin cu timpul simptomatice ca și cum ar avea o boală, iar de la o vârstă încolo nimeni nu se mai înțelege cu ele pur și simplu ! Devin un fenomen și o stihie din calea căreia trebuie să te ferești. Ori, cine știe ?... poate că e mai bine ca bărbat să te lași pradă acestui uragan prin care virginele crescute mari devin sălbatice, niște zombi, să nu le mai recunoști. Din păcate părerea oficială este că virginitatea fetelor se întinde din pruncie și până vor face dragoste. Greșit ! Virginitatea fetelor este o etapă despre care se poate vorbi cu rost doar de la o vârstă încolo, nu de la naștere și nici după maturitate, știți, examenul acela de maturitate al absolventelor de liceu. Virginitatea e scurtă, foarte scurtă în viața fetelor. Ea e o calitate oficială în sine doar în vremea ei scurtă și care trebuie prețuită ATUNCI dar care durează numai trei ani fără două zile : Doar de la cincisprezece ani și o zi până la optsprezece ani fără o zi. Tot ce-i înainte și după aceste vârste e altceva, nu e virginitate ; e o explozie de copilărie, gingășie și inocență până la cincisprezece ani ; și o explozie hormonală cronică ținută chinuitor în oala sub presiune a corpului și inimii după optsprezece ani.
3) Până la cincisprezece ani fetele nu sunt virgine prin ceea ce înțelegem noi în mod curent, ele sunt copii puri și inocenți oricum, adică mai mult decât virgine, având calitatea de a fi inocente și a concura similar cu ingenuitatea îngerilor despre care e pleonastic și nu se poate spune că sunt virgini, sexualitatea la îngeri fiind imposibilă și un nonsens, căci așa sunt ei în mod natural, iar castitatea e un concept care se trage de la îngeri. La fel și cu fetele mici. E caduc a vorbi de virginitatea fetelor copile. Ele sunt doar copile, nu au sex, sau sexul nu are nici o însemnătate și relevanță pentru ele, sexul lor e oricum virgin prin definiţie, e ceva ce încă nu există împlinit, ele au drăgălășenia și puritatea vârstei fragede și crude de fetițe care scriu scrisori de simpatie lui Moș Crăciun și când se întâlnesc cu el, fetițele îi spun poezii iar moșul le mulțumește și le așează bonom pe genunchii lui, iar ele îl trag bucuroase de barbă și mustăți.
4) Rostul fetițelor și băieților mici e că nici unul dintre ei nu are sex și nu pot avea în sens figurat și aproape nici propriu, toți au un singur sex eterogen, acela de copii, nu există toalete de fetițe și băieți la grădiniță, toți stau pe olițe la un loc, rușinea e un nonsens în cazul îngerilor care ca persoane ezoterice sau nu, nu diferă cu nimic de copii și viceversa de aceea putem spune despre copii concis că sunt doar niște îngeri care nu au sexualitate și virginitate căci acest concept nu are sens la această vârstă la fel ca la îngeri. Așa cum corpul nu este împlinit la vârsta fragedă, nici un concept legat de corp și sex nu este împlinit. Natural că fetele copile sunt virgine dar de o virginitate neîmplinită care capătă o conturare și sens abia de la vârsta de cincisprezece ani și o zi. Din acea zi virginitatea se trezește la viață, se împlinește, copilăria și inocența ei îngerească se volatilizează, moare, dispare parcă nici n-a fost și de-abia de-atunci capătă sens a vorbi de virginitate în toată plenitudinea acestui concept. Timp de trei ani, de la cincisprezece până la optsprezece ani, virginitatea se dezvoltă, capătă o însemnătate și schimbă mintea și sufletul fetelor din copiii inocenți pe care-i știam, transformându-se în niște crisalide, în niște omide care evoluează treptat, odată cu adolescența, vârsta care de aceea e vârsta dificilă pentru că dezvoltă în tăcere un venin care omoară totul în cale. N-ai vrea să mori ucis de veninul virginității de până la optsprezece ani dar mai ales care continuă și după optsprezece ani și care le transformă pe fete din fete mari în fete foarte mari apoi din ce în ce mai mari până devin periculos de mari, când această simptomatologie a virginității întârziate le face pe bietele fete mari să se metamorfozeze din virginele cuminți pe care le știam în niște fluturi rebeli care nu mai ascultă și nu mai trebuie să asculte de nimeni, nici de mamă, nici de tată, nici de ele însele, nici măcar de Dumnezeu. Virginele nu sunt vinovate că nu mai sunt ascultătoare și parcă înnebunesc după optsprezece ani. Simptomul li se trage de la răul și veninul pe care îl simt cum le tulbură trupul și gândurile, zilele și nopțile și visurile unde nu mai e loc de nici o păpușă cu codițe, ci doar de iubiți chipeși și tandri din vis, zburători cu negre plete cum le spunea Eminescu care a surprins fenomenul despre care vorbesc acum, care să le alinte și mângâie pe fetele întârziate virgine visătoare iar ele să se miaune și alinte ca niște pisici somnoroase.
5) Doar unele călugărițe care aleg fecioria ca sacrificiu suprem pentru dragostea datorată Mirelui lor celest Iisus, se poate spune că își conservă sub o altă formă de fapt improprie virginitatea, ingenuitatea ei și puritatea copilărească dar numai sufletește căci fizic nu e același lucru, când conceptul de virginitate a călugărițelor fecioare desigur e forțat și e o iluzie asumată în mod fals, un nonsens câtă vreme de la optsprezece ani încolo ele și toate femeile sunt toate coapte din punct de vedere sexual, femeia din ele țipă, se zbate, organic toate femeile având germenele dorinței și nevoii sexuale activ însăilat în ele și natural datorită vârstei și secrețiilor sexuale ale corpului lor, iar prin abstinența lor nu fac decât să înșele artificial și contraproductiv natura și anatomia, să-și reprime brutal instinctul sexual creat de Dumnezeu, deci implicit pe cel matern și producția sănătoasă de lapte care fortifică sânii și sexualitatea femeilor. Astfel, în mod cert, doar datorită sexualității neamânate, implicit maternității, femeile își întârzie natural și cu mult posibilitatea de a face cancer de sân ori de col uterin. Abstinența aduce toate bolile feminine, când fiecare gen, femeie, bărbat, are nevoie de cura hormonilor celuilalt în propriul corp. Orice femeie și orice călugăriță este în stare să verse din ea un litru de lichid într-o excitare extremă pe care i-ar putea-o produce un bărbat priceput. Lipsa curgerii acelui lichid și altele oprite prin abstinență a curge natural din corpul feminin cu prilejul sexual, cine știe dacă nu această oprire nu e răspunzătoare de toate formele perfide de cancer femeiesc ?! Din tainele corpului feminin nimeni nu a văzut nici un episod dar ar fi interesant de aflat, mai interesant decât din tainele mărilor explorate de Jacques Ives Cousteau.
6) Peste tot numai taine, pe pământ și în cer. Peste tot numai crime împotriva virginității rămase cu autori necunoscuți. În fiecare minut o virgină moare fizic și sufletește în acest act de agresiune al dezvirginării și frigiditatea face ravagii printre bietele fete încă de la prima experiență sexuală. O viață fără nici un orgasm e o meteahnă de care multe femei suferă. În unele societăți există practici criminale de a tăia clitorisul fetițelor de mici pentru a nu mai fi interesate de plăcere sexuală spre a fi etern devotate stăpânului satrap bărbat. Totul se întâmplă sub ochii blânzi ai Lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat femeile atât de impropriu și diferit de bărbați încât ele să sufere mai mult decât masculii într-un mod de neînțeles și neacceptat. Trebuie să înțelegem revolta potențială a femeilor care aduce în mintea lor sentimente de eliberare. Ele știu din vorbă în vorbă cât vor suferi datorită virginității lor date pe mâna unor ageamii și troglodiți și de aceea aleg din adolescență să se dăruiască unor bărbați care să știe să le facă femei într-un mod frumos, romantic, pasional, tandru și gingaș, atunci când trebuie și când doresc, la vremea cuvenită. Atât de puțini reușesc să le facă fericite pe fetele care nu mai pot, nu mai vor și nu mai au motiv să rămână virgine ! Și atunci unele fete aleg să se ducă în acele academii ale virginelor unde virginitatea se tratează și nu se pierde, ori dacă se pierde se pierde cu rost și atât de frumos, după carte, ca în filmele romantice și după scenariul cel mai frumos.
7) Putem numai să ne închipuim dar nu știm ce taine sau frumuseți ascund femeile în sufletul, în carnea, în inima lor. Dumnezeu a rânduit aceste taine iar noi ne chinuim să le descoperim. Nu mai întrebați de ce bărbații normali întorc capul după femei. Vor să le afle tainele, comorile, să bage mâna în cufărul cu nestemate și să și le toarne în cap, să se frece cu ele pe ochi. Nici un bărbat nu reușește a trăi deplin această bucurie a descoperirii bogățiilor unei femei și de aceea bărbații au un nod în gât, un organ numit nod al lui Adam, ca să înghită cu el în sec de atâtea ori și să nu se înece poftind acea femeie. Putem să posedăm ca bărbați toate femeile pe care le-am vrut, să le dăm pasiunea fervorii sexuale care și în carnea lor urlă, dar urlă mai frumos ca la bărbați, ne putem pune ca bărbați în panoplia cuceririlor proprii toate femeile pe care oportunitatea sau întâmplarea ni le-au scos în cale. Asta nu-nseamnă că poți sau e atât de ușor a intra vreodată și în sufletul unei femei, în camera aceea cu cufere pline cu coliere, diademe, giuvaere pline de safire, diamante și perle care să-ți încânte ochii și inima de acest sublim înțelegând pentru o clipă ce înseamnă acest etern feminin, definit mai bine ca oricine de Eminescu prin versul : "...Pentru că-n toat-a ei făptură, e-un nu știu cum, și-un nu știu ce...". Sufletul unei femei, inima ei, nu știu ce-ul ei, sunt niște crengi înalte, prea înalte, pline cu cireșe care n-au mai putut fi furate și au rămas pe ramuri, sus, neculese, negre de coapte, care se trec odată cu tinerețea și exuberanța ei și se usucă în van, neculese, nevăzute de de nimeni, ignorate, în afară de unii bărbați numiți poeți, Don Juani sau Casanova, abilitați, autorizați și apți a culege farmecul feminin și a vorbi despre aceste lucruri extrem de subtile ale feminității care se simt, dar greu se și pot exprima. Numai poeții știu să le exprime și evident că ei nu se adresează neapărat numai femeilor extraordinar de frumoase care pot să se bucure de deliciile dragostei și amorului oricum, atât de simplu și firesc, precum respiră, căci darul frumuseții lor extraordinare atrage fără doar și poate atâția Don Juani galanți, atrăgători și oportuniști sexuali. Poeții caută dragostea mai cu seamă în inimile femeilor normale, căci o femeie cu cât e mai frumoasă își ridică standardul de a fi cuceritoare și puțini au acces la farmecele ei ; de aceea ea devine anormală căci fiind simptomatic de frumoasă devine indezirabilă mai curând interesului sexual normal al bărbatului comun care își știe limitele de a cuceri încât o frumusețe intangibilă devine anormală, angoasantă. La fel e și cu inteligența femeilor. Cu cât e mai inteligentă, o femeie stârnește într-un bărbat un disconfort ascuns. De aceea poeții sunt cei care neavând acces ca și pricepuții și galanții Don Juani și Casanova la nurii femeilor răpitor de frumoase, exploatează domeniul dragostei și îi extrag chintesența prin poeme căutând în toate femeile o valoare de apreciat și de iubit, în toate femeile mai mult sau mai puțin frumoase care desigur toate ascund în universul sufletului lor bogății inestimabile de iubire.
8) Nimic nu e mai sublim decât să arăți, ca poet cât este de frumoasă de fapt orice femeie. Nu există pământuri sterpe ci pământuri nelucrate ; și nu există adâncuri fără resurse și bogății ci adâncuri neexplorate. Toate femeile sunt adâncuri neexplorate, minuni ale Lui Dumnezeu pentru că sunt mame, surori și soții ; iar ce-nseamnă o mamă, prima care te ține cu dragoste în brațe deși ești mic, plângi enervant și totdeauna faci pe tine, și o soție, ultima care te ține cu dragoste în brațe deși ești bătrân și mai puțin şarmant, este subiectul unui alt roman. Dar menirea unui poet este să ARATE toate acestea, să le extragă din necunoaștere ca un sondor țițeiul din pământ pentru a arăta ce bogăție de iubire neexplorată este în adâncul feminității. E sublim să reușești să vezi câtă bogăție de iubire este ascunsă în adâncul inimii unei femei mai puțin frumoasă, mai fără renume, singură și tristă și care are și o meteahnă sau un handicap prin care se simte imposibil a fi iubită, când dimpotrivă, este atât de demnă a fi iubită și prețuită cu atât mai mult cu cât e mai nefericită. Căci nu există femei care să nu poată fi iubite. În inima celor mai triste femei, poeții găsesc mai cu nădejde comori și nestemate de dragoste și virtuți vrednice de apreciat și iubit. Căci toate femeile sunt mine de aur fără mineri, bineînțeles. În destinul femeilor, sunt câțiva aventurieri rătăciți ocazional în viața și inimile lor care scurmă plictisiți în minele lor, eventual le dezvirginează când nu erau pregătite apoi pleacă, negăsind nimic, nu că n-ar avea ce să găsească, căci fiecare femeie are garantat o astfel de comoară, dar puțini sunt autorizați a o găsi și lăuda, a o face pe femeie, așa cum scrie manualul ei de utilizare, să simtă că e femeie, și nu oricum, ci de rasă.
9) Nu există femei de mâna a doua, sau mai puțin atrăgătoare și norocoase a fi prețuite și admirate pentru farmecul lor feminin. Există bărbați nepricepuți. De asemenea, nu există nici bărbați neinspirați în pat, ci doar femei mai puțin pricepute sau cu chef a aprinde flacăra într-un bărbat acolo unde ea a fost stinsă de vitregii și depresii care l-au demoralizat, căci suntem oameni și suntem loviți inexorabil de asperitățile și depresiile vieții iar bărbații sunt lămpi care trebuie să stea aprinse uneori cu fitilul udat de zloate și furtuni care vin tot timpul pe la casa omului, mai cu seamă odată cu trecerea timpului. Iar timpul care trece ucide în femeie redută după redută interesul de a vedea în bărbatul ei un amorez înflăcărat. De la o vreme, sub ochii stupefiați ai bărbatului, orice femeie îi spune că e suficient să facă amor odată sau de două ori pe lună iar bărbații înțeleg asta, că nici pe ei nu i-a ocolit vremea și vitrgiile ei și se supun acestei rezoluții "normale" feminine a vârstei. Când femeia are nevoie de pasiunea intimității atunci ea e suverană, oboseala și sila din ea dispare și comandă conduita masculină care oricum și oricând e pregătită pentru vijelii pasionale. Pentru că așa sunt bărbații, aproape indiferent de vârstă. Doar mâna femeii și buzele ei pot să țină o flacără aprinsă într-un bărbat sub vijelii și furtuni ale vieții. Acestea sunt adevăruri axiomatice, eterne și imuabile. De aceea, noi bărbații, deși vrem, rar reușim, sau aproape deloc, să intrăm în camera unde-şi țin femeile comorile, nu reușim această performanță dar încercăm și le întrebăm pe femei ce taină poartă-n ele și în suflet, cum se întreba și Lucian Blaga și cum mă întreb și eu la rândul meu...
10) Una din tainele feminine e virginitatea, o sclipire orbitoare misterioasă, raza verde de la orizont a feminității, lege nepătrunsă a corpului femeiesc, pusă cu atâta înțelepciune de Dumnezeu de la Facerea Lumii în corpul tuturor femeilor, deci și al călugărițelor adulte de care vorbeam, a tuturor fetelor de peste 18 ani, a căror virginitate e cu totul altceva decât virginitatea ce-o aveau la paisprezece ani. Nu avem nimic cu călugărițele dar castitatea feminină prelungită simptomatic și autoimpusă ca și virtute etic și moral religioasă nu are nici o justificare și nici o rațiune după vârsta majoratului afară de faptul că este o consecință a disprețului și silei de lume a oricărui personaj feminin care are dreptul de a disprețui și dezavua orice vulgaritate, mojicie sau bădăranie masculină care aduce barbar atingere sensibilității feminine în eterna goană libidinoasă a masculilor după sex cu orice preț.
11) Nu sunt toți bărbații niște tauri ? Nu li se umezesc tuturor botul și își sucesc gâtul uitându-se pe stradă după câte o bunăciune în protestul consoartei care nu-nțelege ce au acele fufe și ele nu au ? Când te întreabă o femeie : "Ce are ea și eu nu am...?", poți să-i explici inexplicabilul acelei femei care nu este făcută, nu atât a pricepe, cât a accepta inacceptabilul simptomatologiei masculine a libidoului ? Niște tauri sunt toți bărbații, niște potențiali violatori, niște diavoli numai că n-au copite și coarne sau cozi și noroc că sunt legi de pedepsire a violului. Nu poți critica o femeie că a ales să fie virgină nu ca și scop ci pentru că nu s-a ivit șansa de a găsi un mascul inspirat și tandru care s-o facă femeie într-un mod delicat, calificat, sublim și fericit.
12) Dintr-o sută de femei 99 își pierd virginitatea întâmplător, neinteresant, fad, trist, dezolant, accidental, prozaic și se simt violate, nu iubite ; ori își pierd virginitatea în prima noapte matrimonială ratată când aveau ciclu dar soțul plin de hormoni nu-nțelege și tăbară asupra fecioarei dezgustate, ca un taur înnebunit de feromoni, ori printr-un viol, toate întâmplându-se rapid ca într-un accident de ai zice că acea comoară, virginitatea la care atât de mult au ținut le-a fost furată brutal ca un portofel în tramvai de şuții care au dispărut fără urmă la prima stație. Doar unu la sută dintre fete reușesc să-și facă din pierderea virginității un spectacol plăcut, o sărbătoare, întâiul eveniment memorabil și plăcut al vieții lor, întâia experiență plăcută a simțurilor care abia ce-au trecut adolescența și mama nu știe dar e mai bine că nu știe și nici nu trebuie să afle unde sunt ele și ce fac fetele care nu mai vor să fie cuminți. Totul e explicat sugestiv într-o veche piesă a fostei trupe André care spune într-un vers : "Ne iubim pe nisipul fierbinte, / Nu mai sunt o fată cuminte".
13) Despre acele fete care nu mai vor și nu mai pot să fie cuminți am vrut să vă vorbesc în această poveste. Despre dezvirginarea fără dureri și deziluzii pe care doar o fată dintr-o sută are norocul s-o trăiască ducându-se să-și trateze virginitatea elegant, plăcut și memorabil în acele centre spa de terapie a virginității, în acele instituții denumite generic "Academia virginelor". Unii ar putea considera acele locații ca pe niște case de toleranță ale fetelor tinere unde ele aleg în taină să-și trăiască strălucit prima noapte de dragoste elevat și mult prea plăcut pentru închipuirea lor, când trec în sfârșit prin acel fenomen care tot trebuia să vină în viața lor, dezvirginarea, dar ele aleg să-i trăiască experiența în compania unor tipi eleganți, rafinați, romantici, frumoși, modele de frumusețe masculină gen cu cei din show-ul "Burlacul" de la noi. La noi nu există încă aceste locații de tratament pentru majorele de optsprezece ani virgine. Dar încet, încet au început a-și face apariția pe mapamond astfel de cluburi de deflorare delicată și profesionistă a tinerelor trecute de optsprezece ani. Desigur, nu e obligatoriu ca toate fetele să aleagă să-și piardă virginitatea în acele locații specializate care le oferă tandrețe, delicatețe, sensibilitate, tot ce vor ele de fapt. Multe din fete pot opta potrivit normei creștine și sociale să rămână virgine până în noaptea nunții, indiferent dacă va fi la 25 sau 30 de ani, dar când morala creștină așa statuează, trebuie respectat acest îndemn deși nu v-aş invita în sufletul și trupul unei virgine de 30 de ani plin de hormoni, că ați arde de vii și v-ați dezintegra. Alte fete nici nu știu când au fost deflorate amintindu-şi doar că au fost odată la majoratul colegei de bancă, s-au îmbătat cu lichior și bere iar băieții beți și ei le-au rupt chiloții aruncându-i pe lustră și s-au trezit toate dimineață cu fundul gol și înroșit de la cele câteva picături de sânge. Alte fete sau femei aleg virginitatea pentru că n-au de ales ; nu pot suporta lumea masculilor disperați și bestializați de mojicie și mârlănie. Atunci viața feminină în abstinență are un rost și o justificare în ideea unei lumi a masculilor complet bestializată care nu are de oferit atenție, sensibilitate, grijă și tandrețe, mai mult decât masculii dobitoacelor care numai de gingășie nu pot fi suspectați în împreunarea animală în care fiecare exemplar animal e rodul unui viol, al unei agresiuni sexuale a unui mascul înnebunit de testosteron, către o femelă speriată și disperată. De aceea trebuie să înțelegem și să dăm dreptate femeilor care își apără sensibilitatea și feminitatea așa cum e absolut normal și cum fac și animalele, spre exemplu când vedem o mâță chiar dacă în călduri care scuipă un motan vagabond care îi dă târcoale și tot el miorlăie ca disperatul toată noaptea de puială felină. Cu femelele rasei umane e altceva. Ele și-au cultivat dreptul și abilitatea ca în cadrul acuplării să ofere și să ceară tandrețe și delicatețe în schimb. Nimic mai potrivit decât tratamentul în academia virginelor disperate.
14) Aici, în academia virginelor disperate deci avide de tandrețe și delicatețe se tratează profesional toate tinerele virgine care "mor" și care vor să "moară", și de la optsprezece ani încolo toate virginele "mor" și nu mai pot răbda să trăiască așa virgine, sub ochii Lui Dumnezeu punându-şi mâinile în cap că nu le poate înțelege cu toată Atotînțelegerea Lui. Virginitatea prelungită le devine o povară fetelor trecute de majorat, care le încurcă și îmbolnăvește. Unele din ele au ales așadar să-și trateze în siguranță și delicatețe virginitatea devenită o povară și o boală, în instituția numită academia virginelor disperate. Tot mai multe fete vor alege să se trateze ca la stomatolog în acel loc secret. E un fel de rai și loc de pelerinaj al lor făcând coadă la el la fel ca la izvorul tămăduirii și ca la sfintele moaște. Evident că nu este gratis. Și nu este pentru fetele sub 18 ani. Dar tinerele de 19 sau 20 de ani vor ști că merită odată în viață să dea suma cuvenită pentru biletul de intrare în acel spa de tratare profesionistă a virginității, căci această terapie în inimile tinerelor rămase prea mult virgine devine necesară și aproape obligatorie, ca mersul la stomatolog sau la controlul ginecologic.
15) Scăpate cu succes de meteahna virginității lor cu cât mai prelungită cu atât mai îmbolnăvitoare și septică sufletește și chiar și fizic, pe stradă vei vedea numai tinere fericite, radioase, voioase, pline de chef și dor de viață. Iar bărbații vor protesta în zadar și nu vor mai înțelege nimic, fiindcă toate fetele se vor emancipa și nici un soț nu va mai avea parte de o virgină în noaptea nunții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu